Lacul Roşu din spatele Cheilor Bicazului

Parcul Naţional Hăşmaşul Mare - Cheile Bicazului are două puncte de atracţie a căror celebritate e maximă, cel puţin printre români: Lacul Roşu şi Cheile Bicazului. 

Flora şi fauna parcului cuprind o multitudine de specii protejate, de la floareade- colţ şi papucul-doamnei până la râşi şi capre negre. Floarea-decolţ, „monument al naturii protejat de lege“, se găseşte de vânzare la tarabele din zonă. Parcul are numeroase puncte de observaţie de unde se poate admira peisajul.

O plimbare cu barca

După vreo trei kilometri prin Cheile Bicazului, muntele se desface şi lasă loc unei privelişti odinioară superbe, spre Lacul Roşu. Acum sunt pensiuni, hoteluri de lux şi vreo 10 terase cu bere rece şi ieftină, mici prost gătiţi, muzică dată tare şi nelipsitele chioşcuri cu chinezării.

Lacul Roşu e în „ungurime“, iar oamenii te întâmpină în egală măsură cu un „Poftiţi“ sau un „Tessek“, fără ca asta să aibă vreo conotaţie negativă. Cel mai des auzi vorbindu-se moldoveneşte, majoritatea turiştilor venind din estul ţării. Lumea se-nghesuie la debarcader pentru o plimbare cu barca, eventual cât mai departe de civilizaţia gălăgioasă. Pe la amurg, o plimbare cu barca prin preajma copacilor înghiţiţi de ape dă fiori, lăsând o impresie de straniu şi misterios, cam ca-n „Twin Peaks“.

Lacul pare întunecat şi ameninţător, cioturile ce ies din apă lăsând impresia că o civilizaţie lacustră şi-a găsit sfârşitul cu numai câţiva ani înainte să treci pe acolo. Cârduri de raţe trec nestingherite pe lângă tine dacă te aventurezi cu barca pe apă. Motiv suficient să dai la rame cam 10 minute, la concurs cu măcănitoarele, cât să te depărtezi de mal şi să observi civilizaţia de la distanţă. De pe la 500 de metri depărtare de mal, oamenii sunt mici, iar cioturile de copac îţi aduc aminte că planeta e mare şi când se supără nu prea se sinchiseşte de un păduche ca tine.

Lacul Roşu s-a format relativ recent, într-o zi din luna iulie 1837. Atunci, după o serie de furtuni şi ploi torenţiale, din Muntele Ucigaşu s-a desprins o bucată şi a blocat pârâul Licaş, pârâul Oii şi pârâul Roşu.

Martori actuali ai calamităţii naturale de atunci sunt cioatele de molid rămase în apă. Reflectarea purpurie în lac a Suhardului Mic, prezenţa aluviunilor roşiatice aduse îndeosebi de pârâul Roşu şi calcarele roşcate din jurul său i-au făcut pe ciobani să-i dea numele de Lacul Roşu.

Colţul de paradis, descoperit de trei turişti

Abia în 1857, trei turişti din Gheorgheni au poposit pe malurile sale, uimiţi şi fermecaţi de frumuseţea sălbatică a priveliş tei montane şi a lacului. Au povestit tuturor că au descoperit un colţ din paradis. De atunci, atraşi de frumuseţea naturală a lacului, de bogăţia faunei, florei, numeroşi turişti au străbătut potecile acestei regiuni.

În 1910 a început construirea drumului din Gheorgheni până la Lacu Roşu, realizat până în locul numit „Gâtul Iadului“, şi numai în 1937 s-a terminat drumul care leagă Transilvania de Moldova. Prima cabană de aici a fost construită în 1925.

Ora animalelor

Cel mai plăcut moment al zilei este aproape de amurg. Dogoarea soarelui nu se mai simte, forfota din zonă scade, iar stâncile ce străjuiesc Bicazul aruncă reflexe roşietice. Când doar râul mai susură, iar vântul foşgăie copacii, ai impresia că asculţi „live“ cum natura lucrează cu motoarele turate la maximum. Pe măsură ce soarele pleacă la culcare, iar oamenii odată cu el, diverse vietăţi încep să mişune prin păduri, nevăzute, dar bănuite. O capră neagră ce fuge să se ascundă în pădure pare un scaraoţchi plecat în misiune de recunoaştere.

LEGENDA

Fata răpită

Legenda spune că, odată, trăia o fată frumoasă care se numea Estera. Într-o zi s-a îndrăgostit de un flăcău cu care nu s-a putut căsători pentru că acesta a fost luat în armată. Fata l-a aşteptat, dar într-o zi de duminică a fost răpită de un tâlhar care a dus-o într-o peşteră din Munţii Suhard. I-a promis aur şi argint, numai să fie a lui. Fata l-a refuzat şi a chemat în ajutor muntele. Şi muntele şi-a prăvălit stâncile peste tâlhar. Lupta a durat mult. Şi s-a încheiat tragic. La un moment dat, din munte s-a desprins o bucată de stâncă care a căzut deopotrivă peste haiduc, frumoasa fată şi peste un cioban cu turma sa de oi. Au murit cu toţii, iar sângele vărsat de ei a înroşit apa lacului care s-a format acolo. De aici denumirea Lacului Roşu.

PLEDOARIE

„Cele mai impresionante chei“

Directorul Parcului Naţional Hăşmaşul Mare - Cheile Bicazului, inginerul Cosmin Butnar, se luptă încă de la înfiinţare cu autorităţile locale şi turiştii care nu pricep să respecte zona. „Cheile Bicazului se află în zona de protecţie integrală, practic este una dintre cele mai restrictive zone. Dar acolo se desfăşoară activităţi de comerţ neautorizat de noi, cu acordul Primăriei Bicaz Chei şi al celor de la Drumuri Naţionale. După ce-şi varsă oful, el se mândreşte cu minunea de care are grijă.

„Sunt cele mai impresionante chei din România, cele mai mari. În unele locuri, diferenţa între culmi şi albia râului ajunge la 300-350 de metri şi asta pe o lungime de aproape 6 kilometri. Afluenţii râului Bicaz, Cupaş, Suhard, Lapoş, Şugău şi Bicăjel formează alte chei, la fel de impresionante prin măreţia şi frumuseţea lor, mai puţin vizitate de turişti. Am vrea să le păstrăm aşa. Avem specii rare de floră, papucul-doamnei, floarea-de-colţ sau cosaşii Bicăjeni, o floare mai micuţă, violacee, ce se găseşte numai aici. Pe abruptul munţilor mai găsim şi un arbore mai rar, tisa sau pinul silvestru. Este şi o faună specifică, urşi, lupi, mistreţi, pisică sălbatică, cerb, în general muntele este un refugiu pentru carnivorele mari, e o zonă foarte bună de iernat.

Dimineaţa, lângă Lacul Roşu, puteţi vedea pe stânci capre negre, sunt cel puţin 30-40 de exemplare numai acolo, în total sunt aproape 100 în tot parcul“.

OMUL STRICĂ LOCUL

Manelele invadează peisajul

Sub soarele arzător de iulie, maimuţele atârnate de sfoară se scorojesc. De-a lungul impresionantului canion cunoscut drept Cheile Bicazului s-au amenajat zeci de chioşcuri din lemn care vând, teoretic, artizanat şi obiecte populare.

Practic, pe lângă doi ciorapi de lână şi o cuşmă de pădurar, găseşti săbii ninja, pălării de cowboy, chinezării, semne de înmatriculare gen „Ionel“, din care folosesc turiştii, şi trei feluri de maimuţe de pluş (macac de atânat la gât, gorilă pe băţ, gibon pe sfoară).

Pentru că, totuşi, Cheile Bicazului şi, mai apoi, Lacul Roşu, reprezintă destinaţii low cost, Daciile 1.300 sunt aici mai dese ca oriunde. Dar traseul nu e unul de vizitat cu maşina, deşi drumul e bine asfaltat. Şoferul n-are nicio bucurie, nu poate să admire în toată splendoarea lui stâncile care par să cadă.

Pietonul, în schimb, poate să savureze aerul de munte şi imensitatea la pas.

După ce mii de ani natura s-a luptat aici cu stâncile, apa reuşind să-şi facă un drum sinuos prin munte, acum are un adversar mult mai periculos: românul. Chiar la prima curbă după intrarea în Parcul Naţional Hăşmaşul Mare, dinspre Neamţ, e o terasă, de jeg mediu, cu muşamale şi scaune de fier.

Delicaţi, proprietarii locului au acoperit boxele cu pungi ca nu cumva să le plouă. Apoi au dat muzica tare. Muzica populară făcută la orga Korg, un fel de manea care, în ecoul munţilor, generează o senzaţie neplăcută. Liniştea, care ar trebui să fie mormântală, să se-audă doar copita de capră neagră, este spartă de frâne de maşini, claxoane şi diverse gadgeturi electronice care încă mai au „Lambada“ printre melodii.

VOX POPULI

„Sunt deosebite, sunt frumoase“

Viorica Pop, 60 de ani, pensionară: „Bicazul şi Lacul Roşu merită să fie în primele şapte minuni naturale ale României. În afară de acest loc, numai la Delta Dunării mă mai pot gândi ca la o altă minune demnă de top.“

Kinga Olah, 20 de ani, studentă: „Are un peisaj foarte diferit de ce se poate vedea în această zonă a Europei şi un aer aparte.“

Alexandru, 23 de ani, student: „Nu ştiu dacă o clasificare de genul cel mai frumos, mai minunat e potrivită. Sunt deosebite, sunt frumoase, dar la fel sunt multe alte zone din ţara asta. Noi de-am avea grijă de ele!“

Ioana Vizinteanu, 28 de ani, ospătar: „Am fost şi la Bicaz, şi la Lacul Roşu, şi mi-a plăcut foarte mult. Ar putea fi considerate fără probleme minuni ale României.“

DATE TEHNICE: Cinci rezervaţii naturale

LOCALIZARE

> Parcul este localizat în Munţii Hăşmaş, situaţi în grupa centrală a Carpaţilor Orientali, pe raza judeţelor Neamţ şi Harghita.

REZERVAŢII NATURALE

> Cheile Bicazului - 3.728 hectare
> Lacul Roşu - 12,7 hectare. Se află la altitudinea de 980 de metri, are formă de „L“, adâncimea de 10 metri şi o circumferinţă de 2.830 de metri
> Cheile Şugăului - 10 hectare
> Avenul Licaş - 5 hectare
> Masivul Hăşmaşul Mare- Piatra Singuratică şi Hăşmaşul Negru - 800 hectare

ACCES AUTO

Aria protejată Cheile Bicazului- Hăşmaş este străbătută de drumul transcarpatic (DN 12C) între Gheorgheni şi Bicaz. La Lacul Roşu se poate ajunge din trei direcţii:

> Oradea - Cluj-Napoca - Târgu- Mureş - Reghin - Topliţa - Gheorgheni
> Braşov - Sf.-Gheorghe - Miercurea-Ciuc - Gheorgheni - Lacul Roşu pe DN 12C
> Bacău - Piatra-Neamţ - Bicaz - Lacul Roşu pe DN 15

CAZARE

> Există numeroase pensiuni, cabane şi hoteluri la Lacul Roşu şi în apropierea Cheilor Bicazului. Preţurile încep de la 70 de lei pe noapte.

SEMNAL GSM

> Bun